 |
 | O afacere olteneasca - de Amza Pellea |  |
|
eu
Administrator
|
|
O afacere olteneasca - de Amza Pellea
Ma frate-miu, cînd faci cîte o afacere, cum te taie pe tine capu, si iasa prost, îti ie nacaz, nu zîc nu. Îti ie nacaz, ce mai! Da' cînd te iei dupe capu altuia si iasa prost, atunci sa vez, ca-t vine sa-t bagi ghearele-n oichi, nu alta! Bag sama, c-asa ie facut omu, sa fie cu iel mai iertator decît cu ailalt! Pa' mie, acu, di ce mi-e nacaz? Di ce mi-e mie nacaz acu? Ca ma luoai dupe capu si vorba lu Fanica a lu Catîru! Vine la mine-ntr-o dimineata si zîce: - Ma nea Marine, ma, ma uit la tine si ma minunez! Om batîrn si nu te taie capu! - Pa' di ce, ma? - D-aia, ca stiu c-ai nevoie de bani, muncesti de te spetesti si n-ai spor! - Cum n-am, ma, spor, ce vorba-i aia? - Iote ca te uzmesti cu caratu la chitara pentru suseaua a noua. Mai bine faci un drum pîna la Severin si vii de-acolo pricopsit. - Pa' ce ma, la Severin umbla cîinii cu covrigi în coada sau ploua cu craitari? - Cam asa ceva, zîce iel! Ca-mi spusa mie Florica a lu Conovat, de-o tine pe Tanta lu Fasui, ca la Severin de cînd cu santeru al nou, sa facu ou trei frangi, bucata. - Cît, ba? - Trei frangi! - Sa-i saie oichii? - Sa-i! - Pa' ce ma, aia p-acolo n-au gaini, nu sa oua, ori dete fr'o bolesnita-n iele? - Ba, au iei, da' nu prididesc. Ca de cînd se facu santeru al mare, la portile de schier, venira muncitori puzderie. Munca grea, oamenii, daca muncesc, trebuie sa manînce, si ouale-s bune, ca-ti dau znaga. - Pa' tu de ce nu te duci sa vinzi, ma Fanica? - Ma nea Marine, t-o spui p-a dreapta! N-am nici oua, n-am nici bani sa le cumpar d-aci, sa le vînd acolo! Da', spui matale ca m-esti preten si n-asi vrea sa pricopsasc frun dusman. Ma, fratilor, sa va spui drept, de cînd imi baga Fanica a lu Catîru sarpele asta-n gînd, nu mai avusai liniste! Faceam io ce faceam, da' tot acolo ma gîndeam. Ma, zîc, trei frangi ou, nu ie rau! M-apucai sa strîng toate ouale, du pin casa, du pin cuibare... Ba facui una si mai boacana... Cum pusasa Veta fr'o patru clota cu o zi mai-nainte, ma dusai si luoai ouale, usurel, de supt iele, si pusei niste chietre di la gîrla, ca sa nu prinda de veste clotale si sa paraseasca sirviciu. Lu Veta nu-i spusai nimic, ca cine stie ce mai îmi zîce, sau scapa fr'o vorba, cum fac muierile, aude frunu si-mi sufla afacerea. - Ma frate-miu, strînsai io fr'o doua sute de oua... Ma, zîc, doi ori trei, sasa. Parca n-ar merita sa bat io drumu pîn la Severin, pentru sase sute de frangi! Daca asi avea o mie, alta treaba! Ma gîndii... ma sucii... ma, zîc, mi-ar trebui un om de nadejde. Îl chemai pe nepotu-miu Suca, si-i zîc: - Ma Suca, vrei sa facem o afacere-npreuna? - Nea Marine, cu matale vînd si pe dracu drept înger. - Ma, zîc, io te iau cu mine la Severin, îti platesc trinu, si-t dau s-o suta de frangi! Fa-mi rost de opt sute de oua! - Ma nea Marine, pe' c-o suta de frangi nu facem treaba, sau vrei sa le fur? - Ma fi-t-ar dispoziția a dracu, sa nu te prind ca furi un ou, ca te omor! - P-atunci cum? - Ma, zîc. Fi prudent la mine-aci! Suta de frangi i-a ta pentru osteneala. Pentru oua ît dau io alti bani, cu care cumperi. Da' nu d-aci di la noi din sat, te duci pi la Catane, pi la Covei, pi la Ghidici-n colo. Nu sufli o vorba si ai grija sa nu fie ouale clocite, si sa vii iute! Ma, venisi? - Nea Marine, zbor! Facu Suca al meu, treaba buna. A treia zi, avuseram o mie de oua. Le chitiram noi în patru papornita, în malai, si-i zisai lu Suca: - Ma, pîn plecam, le pituli la voi în paie, da' vez sa nu le simta cataua lu Marin Galiceanu, ca daca manînca frun ou, te manînc cu coaja cu tot. - N-ai grija, nea Marine, ma culc pa iele! - Cum pa iele, ma, ce iesti narod? - Hai ma, nea Marine, ce nu stii de gluma, vorba vine?! Auz, nea Marine, da' ce faci cu-atîtea oua? - Cozonaci, zi io. - Pa' ce faci cu iei? - Iote, umplu gura la ai de-ntreaba! - Vasazica, tot hotie! - Taci ma, zîc, ai rabdare s-o vezi ce-i aia o afacere! Ma dusai la colectiva, sa ma-nvoiesc la brigadier, la nea Tanasuca a lu Colan a lu Mirea. - Ma, nea Tanasuca, învoieste-ma fr'o doua zile! - Pa' di ce? - Iote d-aia, ca nu ma simt prea bine, nus-ce am, si vreau sa ma duc la doftor, la Craiova! - Pa' ce ma, aci n-avem doftor? - N-avem, zîc io, ca ie doftorita si io mai bine mor, decît sa ma dezbrac în fata unei muieri. - Taci ma, ca te scoate Veta mincinos! - Ia te uita la talica, pa' ce Veta i-e doftorita? - Ma, narod iesti, zîce nea Tanasuca! Pa' ce boala are rusine? - N-are, zîc io cu gîndu la oua, da' io am! - Bine ma, du-te! Da' sa stii ca cherzi zile-munca! - Pa' ce sa fac? Boala ie boala, nu te-ntreaba! Zis si facut, plecaram! Da' plecaram cu-n trin de noapte, sa nu vada careva ce fel de boala am io! Ma fratilor, va spui drept, ca n-ghierea si rusine; om batîrn, sa pleci noaptea, pe furis. Da' acu daca ma prinsasam în 'ora, trebuia sa joc ca bagasem banii-n oua! Da-n trin, ne trecura toate naduselile, ca ierea o-nghesuiala, de fu musai sa tinem papornitale-n brata. Ca ne si zisa unu: - Ma fratilor, lasati-le colea jos, ca va spetiti! - Nu se poate! zîc io. - Pa' d-or n-ot avea oaua-n iele! - Facem prinsoare? zîce Suca. Îi detei una cu cotu, de-si cherdu rasuflarea. - Ce dai ma nea Marine? - Pa' daca am în plus, zîc io. Ma frate-miu, di la Craiova-n colo, avusaram naroc, ca ierea lumea mai rasfirata, puteai sa-t tragi sufletu! Zîce Suca, - Ma nea Marine, la Severin, ma duci si pa mine la portiile de schier, sa vad daca nu m-a mintit Gogu lu Pecingine. - Pa' ce ti-a zis, ma? - Pa' i-auz, ca i-a spus lu ta-su, ca stie de la al batîrn, care a fost la Severin prin opt sute sapte-sapte, ca cica la portile de schier ie lacatu cît ploasca. Si, mie parca nu-mi vine sa cred sa iziste un lacat asa mare! - Bine ma narodule, dupa ce fîrsim treaba, te duc! E, din vorba-n vorba, ajunseram la Severin! cînd ne deteram jos din trin, cascatu de Suca, cu oichii dupe una, de-i intrasa rochita la apa, cît p-aci sa dea cu papornitale într-un carucior d-ala de cara marfa. - Ma, zîc, calca usor, umbla cu bagare de sama, si daca faci fruna si ma bagi în belea, te bat ca pe oaua cînd le faci jumari! Ma frate-miu, cu chiu cu vai, ajunseram la piata. Sa cad jos din picioare, nu alta! Cît ierea piata de mare, ierea alba... alba... de oaua, de zîceai c-a nins in toiul verii! Cînd ma uit la pret, mi se facu rau de tot! Optzeci de bani bucata si ieu le luoasem c-un frang! Ma frate-miu, vazui negru-naintea oichilor. Auzi, numa oaua negre vedeam! Ma-ntorc la Suca, rîdea cu gura pîna la urechi. - Ma nea Marine, daca afla Grecu ala... Onasus ala... te-angajeaza conselor, auz? Începu Suca sa urle, s-o rupsa la fuga. Luoai papornitele si ma luoai dupe iel. Cînd vazu c-acu-acu l-ajung, începu sa strige: - 'otiii... 'otiii! Ma, se facu o harmalaie... ciraiau muierile... urla lumea... "punet mîna pe iei"... fluiera militiia... - Ma, zîc, daca-l prind, îl omor! S-avusai noroc, ca-l prinsai... Ca se-nchiedeca d-un maldar de praz, si veni în cap ca uliu, cu papornita cu tot, peste o taraba cu oaua! Ma, cum îmi luoasa Dumnezau mintile, îi mai detei si io c-o papornita de-a mea în cap! Veni militiia si ierea sa iasa dandanaie mare, ca, pe Suca pîna nu-l spalara de galbenusuri, nu samana cu buletinu! Facuram socotelile, al dracu ala cu taraba parca le numarasa p-ale noastre, ale zdravane! Ca zicea ca iel avu trei sute cinzaci de oaua, si cînd le numararem p-ale noastre, mai iereau trei sute cinzaci si trei! Cu ala ne lamuriram, da' nu scapam de militiie! Ca ce avusai cu Suca, de fugii dupe iel? Da' tot cu narodu avusai noroc, ca-i facu cu oichii militiianului, îl luoa la o parte, si-i zisa: Nu te uita la iel, ca-i om batîrn cu paru alb, îi place sa joace tiligosu, leapsa, de! Ca-n colo ie cuminte, nu face rau! Militiianu sa uita lung la mine, nu-s ce mutra oi fi avut, ca ofta si pleca! Îi zîce Suca lui ala cu oauale: - Auzi, ba nene? Noi scaparam da' matale pîn'le vinzi, fac pui! - Vad si io, zîce omu, ca nu merg afacerile! O sa ma duc sa le vînd spre Calafat, încolo! - Auz ma nene, t-as spune io un merchez, da' mi-e frica ca ma bate omu asta, zîce iel, s-arata spre mine! - Spune-i ma, zîc, ca nu-ti fac nimic! - Auz, nene, daca te duci spre Calafat, treci si pe la Bailesti, ca cunosc io unu, Marin a lu Juvete, care-t cumpara oauale c-un frang bucata! Auz vorba la iel! Ma fratilor, ne umfla rîsu pe amîndoi ma, ne rîdeam si ne pupam! Ala cu oauale, se uita la noi cu gura cascata, începu sa-si faca cruci si sa adune oauale. Plecaram noi dincolo si ne duseram spre portile de schier. Ma fratilor, minunea minunilor! Cînd sa deschisa odata vederea larga, pîna-n malu alalalt, ni sa taie rasuflarea. Puzderie de masini si de oameni dintr-o parte si din alta misunau ca furnigile, sa puie Dunarea la ham de chiatra si schier. Mare minune tecnica si mare ie puterea omului! - Ma Suca, zîc, nu vazusi tu lacatu cît plosca, da' vazusi altele mai dihai. Sta Suca-al meu si se uita cu oichii dusi la furnigaru de oameni si masini... Zice: - Ma nea Marine, nu te supara, asta ie treaba, nu gluma! Bravo lor! Asta afacere!!!... Aia a nostra cu oauale, ie gainarie da-o dracu, bine ca se sparsara! Vaca de Mall - de bobu de mazare Vaca de mall sau mall-cow sau vaca de mollus se gaseste in natura in dispoziție libera, densitatea cea mai mare fiind in mall. Vaca de mall este o specie care se inmulteste pe zi ce trece. Tanara vacuta adolescenta, juninca, viseaza sa adere la aceasta specie cand va mai creste mare. Vaca de mall trebuie tratata sub toate aspectele. Trasaturi fizice: Vaca de mall se recunoaste simplu. Poarte in picioare incaltari cu tocuri foarte inalte si cu cioc, eventual ridicate in sus la varf. Obligatoriu pedichiura in rosu sau negru.Pantalonii vacii de mall sint de obicei negrii si mulati, In trecut acei pantaloni se purtau ca trening, colanti de interior sau pijamale in noptile friguroase de iarna. Pantalonii vacii de mall pot avea si diverse chestii stralucitoare pe ei, sau franjuri, eșantioane populare moderniste romanesti. O culoare de epidermă va imbogati stilul in unele cazuri. Bluza vacii de mall incearca sa dea la iveala cat mai mult din pieptul nu intotdeauna generos. Acest piept se poate insa suplimenta modest cu un bustieră adecvat. Pantalonii vor fi cu talia deosebit de joasa, atat cat sa se vada discret parul pubian. Din spate obligatoriu trebuie sa se vada micul jgheab format de cele doua buci, plus chilotii chilot cu ață sau clasici cu dantela, colorati. Capul vacii de mall se recunoaste usor. Parul vacii de mall va fi negru inchis sau negru 2 cam la baza si alb in rest. Fata vacii de mall este intotdeauna acoperita cu un material asemanator varului lavabil, in culori care variaza de la rosu la maroniu. Obrajjii vacii de mall sint intotdeauna rosii, pentru a indica sanatatea acestei fiinte sanatoase. Vaca de mall are gene lungi si negre, adunate in smocuri. Botul vacii de mall este prelung, nu pentru a apuca furajele mai bine, ci deoarece este accentuat cu un strat de vopsea acuta, de la rosu deschis la negru, iar deschiderea este cam cat a unei cutii postale. Ochii vacii de mall sunt inconjurati de funingine neagra, ca si cum s-ar fi uitat printr-un binoclu murdar. Vaca de mall poarta cercei mari. Se observa la vaca de mall multe chestii metalice galben stralucitor atarnate pe unde se poate atarna ceva. Vaca de mall are parul ars cu fierul, dovada sinceritatii pentru comuniunea vacilor de mall. Vaca de mall miroase strident. Vaca de mall nu da lapte. Nici macar degresat. Vaca de mall are straturi succesive. Vaca de mall are unghiile lungi si colorate divers. Trasaturi psihosomatice: Vaca de mall se pricepe destul de bine sa numere. Bani. Vaca de mall nu poate trai fara sa cheltuiasca. Creierul vacii de mall gandeste rapid, pentru a lua decizii vestimentare repede. Hainele vor fi purtate o singura data, in cabina de proba doar. Vaca de mall este insotita de sclavi din pacate peste tot. Vaca de mall doreste casa luxoasa si masina mare pentru sclav si mica pentru ea. In general obiectele dorintei vacii de mall sunt: mobilier, covoare, televizor, apartament mai mare/vila, gresie si faianta schimbata de 2-3 ori pe an contra demodarii, masina luxoasa. Haine. Haine multe, pentru a nu se imbraca la fel in 2 zile din an. Vaca de mall este nespus de indignata cand da de o tipa care nu e vaca. Incearca din tot sufletul sa o faca sa intre in fratia vacilor de mall, si se enerveaza cand i se opune rezistenta. Vaca de mall nu poate trai fara cluburi, tigari, cafea, bautura. Vaca de mall iubeste asfaltul. La parasirea orasului, vaca de mall intra putin in panica iar respiratia se accelereaza. In natura vaca de mall este un pic pierduta si incearca sa nu atinga pe cat posibil chestii ca iarba, frunzele... Asaltul naturii sperie vaca de mall. Cuvantul " Hotel " aprinde insa un bec roz in capul vacii de mall. Vaca de mall bea numai lapte degresat. Vaca de mall doreste sa priveasca telenovele in timp ce sclavul castiga bani. Vaca de mall crede ca i se cuvin anumite lucruri.Vaca de mall oboseste daca citeste o carte, singura lectura fiind revistele de soții de genul Unica, Femeia, Gravida... sau traducerea la emisiuni cu Teo, Mihaela Radulescu sau Mihaela Tatu. Niciodata un barbat nu va castiga suficienti bani pentru a intretine vaca de mall. Cam astea ar fi trasaturile vacii de mall. In general lumea venereaza vaca de mall. Barbatii iubesc vaca de mall. Facand o paralela, daca romanii sunt numiti tigani, cum zic unii, care la origine sunt indieni, pai atunci totul e clar. Asa cum vaca e obiectul cultului indienilor, asa este si la noi vaca de mall. Vaca de mall se supara teribil de putin in rarele ocazii in care isi da seama ca se face misto de ea. Anumite trairi sunt superficiale pentu vaca de mall. Emotiile mari sint atunci cand in telenovela preferata Fernando o ridica in brate pe Lucia si fac dragoste pe masa acoperita cu ceapa, cand da de o bluzita scurta de tot in mall, cand bea un cappucino in mall. Aceasta a fost prezentarea minunatei vaci de mall. Nimic nu e mai interesant decat o conversatie cu vaca de mall, asa ca daca intalniti asa ceva nu refuzati cateva pareri ale ei. Aventuri Melcoase - de bobu de mazare Cand am ajuns acasa de la scarbici, am urcat ca de obicei la mine la bloc la etajul treispe... si pe casa scarilor la etajul paispe am vazut un MELC. Am deschis usa , am aruncat geanta in casa si m-am indreptat pe scari spre MELC. Blocul are 14 etaje. Cand am ajuns langa el, io am vrut sa-l mangai pe chochilie, da MELCU s-a speriat si a sarit pur si simplu printre scari pana la etajul 13, s-a lovit cu capul de balustrada scotand un zgomot ca de pildă un trombon infundat, si a ramas shocat, belindu-si antenele ochioase undeva spre un punct din tavan. O vecina care a auzit zgomotul a deschis repede usa , dar a lesinat instantanneu vazand pozitia indecenta a MELCULUI. Noroc ca a tras-o barbasu repede in casa , a inchis usa si a chemat salvarea, ca era gravida femeia. Am coborat repede sa vad daca e in ordine, da’ melcu cand m-a vazut - tusti direct in casa la mine. Pana sa vin eo - el s-a ascuns in sufragerie... L-am cautat-o mai bine de 10 clipe ( cred ca e bolnav Melcu asta ca nu lasa urme lipicioase ) apoi a fugit ca nebunul sarind pe pervaz, agatandu-se de perdele, melcuind si topaind pana in dormitor unde s-a ascuns dupa calorifer. Adica intre calorifer si perete. Nu va spun ca de acolo isi vantura amenintator ochii spre mine, de-l visez si acum. Cu chiu cu vai am reusit sa-l determin sa iasa de acolo, da’ nu oricum, ci catarandu-se pe perdea la mine pe birou unde a rezolvat tot ce aveam io acolo, rasturnand totul si provocand un haos inimaginabil. Alerga ca nebunu pe tastatura, de a amestecat “ enteru “ cu “ deletu “ si acum trebuie sa apas pe “ Tab “ ca sa pun virgule. Nu va mai zic de mausu optic, ca si acum ii tremura scrollul cand s-a rastit melcul la el cu ochii. Am observat ca avea intentii sinucigase ca tot sarea sa se prinda de pervazul geamului ca sa sara afara - sufera probabil de sindromul parasutistelor.. Pana la urma s-a bagat sub canapea, de unde n-am mai reusit sa-l scot afara. E canapea rabatabila, s-a bagat pe dedesubt la mecanismul de rabatare si de acolo a intrat intre podeaua canapelei si canapea (practic sta "in" canapea). am incercat sa rabatez, el mai rau s-a speriat... ufff nu stiu cum naiba sa-l scot afara din casa.. Melcu nu e matur, are cam 3 -4 luni ca provine dintr-un alt melc dupa care trageam eo cu cornete pe geam ca ala avea prostul obicei sa se cotzaie pe masina mea proaspat vopsita. Bre, nu mi-s eu sadic, da’ cred ca daca il prindeam aseara la 12 noaptea, il zburam direct pe geam de nervi... I-am lasat lapte si o bucata de cremwurst pana dimineata si nu s-a atins de ele.. cred ca nu a iesit toata noaptea de sub canapea. Mi-e sa nu crape naiba pe acolo si sa se imputa sub canapea, sau sa apara la mine in casa vreo colonie melcoasa... Suca la Facultate - de Amza Pellea Mã frate-miu, cînd þi-oi spune ce mi se-ntîmplã, n-ai sã crezi. Sã vezi ºi sã nu crezi! Stai o þîra sã-þi spui! Vine la mine, acu fr'o sãptãmînã, frate-miu Stãnel, care o þine pe-a lu cuscru Neaca. Pe Florica, de! Aºa, ºi zice: - Mã tatã, iote colea 500 de lei, du-te pînã la Bucureºti. - Pã' di ce, mã? - D-aia, zice iel, cã mie nu-mi miroasã a bine. - Iu, Doamne ia-mã, ce vorbã-i asta? - Nu-i a bunã cu Sucã. Cã uitai sã vã spui, Sucã ie bãiatu al mijlociu a lu frate-miu Stãnel, cum s-ar zice, nepotu-miu. Da' ce sã zici, cã chiar aºa ºi ie. - Pã' ce ie cu iel? - Ce sã fie, zice fi-miu, plecã la Bucureºti sã dea izamen, la construcþii, ºi nu mai veni. - Pã' n-o fi fîrºit bãiatu? - Pã' cum sã nu fîrºeascã, cã scrisã ºi la gazetã cã sã fîrºirã izamenele. D-aia, ia colea 500 de lei ºi du-te la Bucureºti, vezi ce ie cu iel, cã m-aºi duce io, da' n-am vreme, cã am niºte treburi care nu sã mai poate sã sufere amînare. Mã pusãi io în trin ºi plecai la Bucureºti. În trin, din vorbã-n vorbã aflai cã aºa ie, cã s-au fîrºit izamenele ºi cã ãi de n-apucarã sã intre, mai dau un izamen la toamnã. Ajunsãi la Bucureºti, ºi trãsãi la fata lu Marincea care ie mãritatã cu unu di la Galicea-Mare ºi face sirvici la poºtã. Mã duc io la iei. - Buna ziua. - Buna ziua. - Unde ie Sucã? zic. - Pã', zice femeia, ie plecat la facultate. - Pã', ce face acolo, cã izamenele sã fîrºirã? - Sã fîrºirã, zice ia, da' sã fîrºirã prost! - Cum vine asta? - Iota aºa, cã Sucã nu intrã! - Pã' ºi atunci, ce mai catã acolo? - Dracu ºtie, cã pleacã dimineaþa ºi vine noaptea. Ia sã mã duc io la facultate, mã. Ia sã mã duc io! ªi cu toate cã nu mai fusãsãrãm, nimerii. Ihi, cum ajunsãi io ºi intrai la facultate. Pã' Sucã al meu, di ce n-o fi intrat? La facultate nici þipenie de om, lumea în conced, ºtii?! Mã, unde sã-l cat, cã Bucureºtiu ie mare de nu sã mai poate ºi s-a schimbat, auz, de cînd nu mai fusãi io, de nu-l mai cunoºti. Frumos, ce mai! O loai ºi io aºa pe strãzi. La un colþ de uliþã, vãd doi bãieþi de sama lu Sucã. Mã duc la iei ºi zic: - Mã, mînca-v-aº ochii, nu-l cunoaºteti cumva pe Sucã, bãiatu lui fi-miu, Stãnel? Da' unu din iei, zice: - Sanchi, face miºto de noi, agricultura. Mã gîndii io, mã, cum de nimerii io peste strini, cã strini iereau, cã nu-nþãlegeam vorbele lor ºi aveau ºi pãru lung aºa, bag sama veniþi de departe. - Vã rog iertaþi-mã, zic, da' nu-nþãleg limba dumneavoastrã. Sã uitau ºi iei la mine ºi mestecau din fãlci, parcã rumegau. Bag sama aveau ceva în gurã. Sau poate aºa s-o saluta pi la iei. Rumegai ºi io din fãlci în loc de buna ziua ºi plecai. Mai-ncolo vãzui altu, dupã pãr tot strin, da' vorbea româneºte ºi ierea tot de-o samã cu Sucã. Zice lu altu: - Mã duc la grãdiniþã, cã acolo sînt tot bãieþi! Mã, zic, ce-o cãta ãsta la grãdiniþã, om bãtrîn! Mã loai dupa iel. ªi sã vezi minune! Cine ierea la grãdiniþa cu bãieþ? Mã, sã vezi ºi sã nu crezi. Sucã!!! Sucã, mã, a lu fi-miu Stãnel. Iel, cînd mã vãzu,-ngãlbeni cã bãutura de-o avea-n pa'ar. Mã aºez ºi io la masã, cã aci la "grãdiniþã" ie cîrciumã, nu ie facultate, da, nu ie facultate! Zic: - Sucã, scoate mîna de sub masã. - Pã' di ce? zice iel. - Sã nu-þi arzi pantalonii cu þigarea. Îngãlbeni de tot. - Hai, zic! ªi plecarãm. Ajunsãrãm la gazdã ºi zic: - Lasã-ne puþin singuri cã vreau sã-i arãt lu Sucã metoda "0" ºi pe urmã pe a "3"-a, cã pe-a doua o sãrim. Femeia nu-nþãleasã, da' nici Sucã. - Ce ie cu tine, Sucã? Iel tace. - Daca nu loaºi izamenu, di ce nu veniºi acasã sã-nveþi, sã dai iar în toamnã, sã intri, sã te faci om in rîndu lumii. Iel tace. - Mã, zic, poate n-auzi ce te-ntreb? Þi-a crescut pãru peste urechi ºi n-ai auzît? Ia stai tu cu tata sã-þ explic io metoda "0", ºi-l apucai frumusel de chica ºi cu foarfecele hîrºt, hîrºt, îl descopãr urechile. - Acu auzi, Sucã? - Ihi, zice iel. - Aºa, bãiatu tatii, acu þ-aplic ºi metoda "3"-a, ºi harºt, harºt, trei perechi de palme. - De ce dai taicã? - De "Grãdiniþã", zic io, sanchi, faci miºto de agriculturã, mãgarule! Acasã! La trin, ºi acasã! Acu stã sub nuc în grãdinã ºi învaþã. Invaþã sãracu, cã dacã cunoscu metoda "3"-a ºtie cã n-are scãpare. Nu întrã la izamen, îi spui io lu frate-miu: - Lasã cã-l iau cu mine la plug, la arãturile de toamnã, dacã nu þ-o place ce "grãdiniþã" fac io cu iel, sã nu-mi zici mie "taicã", aia ie. Auz vorba la iei "sanchi", "face miºto de noi agricultura", mã ce limbã o fi, cã româneºte nu ie! |
|||||||||||
|
|||||||||||||
 |
 | O afacere olteneasca - de Amza Pellea | |
|
||
|
|
|